Coregrafia dansului de nunta este una dintre cele mai dificile alegeri de facut, atat din pricina antenorului de dans, cat si a viitorilor miri. Si aceasta deoarece apar doua puncte de vedere total opuse.
Primul vine de la antrenor. Acesta fiind specialist, invatand zeci si poate chiar sute de perechi de miri, stie care este nivelul maxim pe care il poate scoate de la cei doi miri si va alege o coregrafie in functie de talentul si experienta pe care o au acestia in arta dansului. Daca sunt oarecum experimentati, daca au un oarece talent in a citi ritmul corect si a nu gresi pasii, cu siguranta valsul mirilor va avea o coregrafie mai complexa.
In schimb, daca observa ca viitorii miri nu sunt tocmai pasionati de dans, nu au un talent nativ si nici un pic de experienta, atunci le va propune acestora un dans cu o coregrafie usoara, in care pasii vor fi invatati relativ repede, iar rezultatul final nu va fi unul spectaculos, dar va fi multumitor.
Aici intervine punctul de vedere al celor doi miri, care-si doresc un dans complex, cu o coregrafie speciala, cu pasi diversi si cu un ritm oarecum alert. Problema e ca ei nu inteleg faptul ca e nevoie de talent nativ si de experienta in spate.
Pentru a alege corect coregrafia dansului nunta este nevoie in special de tactul profesorului de dans. Acesta activand intr-o scoala profesionista de dans, cu siguranta va sti cum sa-i convinga pe miri ca cea mai buna alegere nu este un dans spectaculos, dar greu de executat, ci alegerea ideala este dansul care poate fi interpretat fara greseala. Iar pe final se vor include cativa pasi mai speciali, tocmai pentru ca dansul mirilor sa se incheie intr-un mod uimitor pentru invitati, iar concluzia generala va fi cea de final, un dans spectaculos, pus in scena impecabil.
Totul e sa se ajunga la concluzia ca cea mai buna coregrafie pentru dansul de nunta, este cea care poate fi dusa la bun sfarsti fara greseala.